Puține diagnostice trezesc frica într-un pacient și în inimile familiei lui așa cum o face cancerul. În ciuda progreselor majore ale ultimelor decenii, există încă o mare incertitudine care însoțește acest singur cuvânt. Puține familii au scăpat în totalitate impactului de a avea o persoană dragă atinsă de cancer.
A atins familia noastră de trei ori. Prima dată când Linda, cumnata mea, a fost diagnosticată cu ceea ce s-a dovedit a fi cancer de trompă uterină, un diagnostic care astăzi ar fi putut fi proabil vindecat. Uitându-mă la ea, și la noi, cum trecem de la speranță la crunta realitate, a fost o tranziție care ne-a pus pe gânduri. Chiar dacă ea a murit acum 25 de ani, pierderea ei încă mai amintește familiei noastre că niciunul dintre noi nu este imun.
Probabil cea mai emoționată experiență a fost cu nepoata noastră Emily, născută prematură împreună cu sora ei geamănă, Abigail. Emily a fost diagnosticată cu hepatoblastom, un cancer al ficatului asociat cu prematuritatea. Avea doar șase luni. Privind cum trece prin chimioterapie luni de zile, urmată de îndepărtarea chirurgicală a unei părți din ficat și apoi mai multă chimioterapie, ne-a afectat pe toți. Este întotdeauna o bucurie acum să primim vești de la Emily, care a terminat clasa a 10-a și este bine.
Și apoi, propria mea întâlnire cancerul de prostată de acum zece ani, care a adus din nou boala înapoi în casa noastră. În ciuda faptului că trăiesc, mănânc și merg la control, urmând cele mai potrivite căi, propria genetica m-a ajuns din urmă. Le sunt recunoscător doctorilor pricepuți cărora le-am încredințat viața și viitorul meu. Încă privesc înapoi la acea perioadă ca la un apel de trezire pentru a aprecia ceea ce am, aici și acum, și pentru a folosi fiecare moment pentru a face o diferență prin viața mea.
Avem un grup de tineri cercetători care explorează multe căi noi de detectare și tratare. Unele dintre acestea s-ar putea să nu funcționeze niciodată, în timp ce altele ar putea fi progrese majore în acest domeniu. Dar ceea ce este entuziasmant este ca Universitatea Medicală din Loma Linda să fie un rai pentru cercetarea cancerului, un loc în care atât cercetarea fundamentală, cât și cea translațională, pot face diferența în viețile a mii de oameni.
Ținta noastră este să devenim un centru oncologic comprehensiv, o desemnare a Institutului National al Cancerului din SUA, care înseamnă „cel mai bun dintre cei mai buni”. Este o călătorie care se întinde pe mai mulți ani și care necesită atât angajamentul intern, cât și sprijinul donatorilor. Suntem recunoscători pentru conducerea medicului dr. Mark Reeves în acest demers și suntem determinați să facem fiecare pas necesar. Planul nostru este să avem o nouă clădire pentru cercetare, care să furnizeze laboratoare importante pentru a dezvolta noi modalități de prevenire și tratament ale cancerului. De asemenea, vom extinde și mai mult studiile noastre clinice, în care pacienții pot avea ocazia de a fi înscriși în cele mai recente tratamente pentru cancer.
Împreună putem învinge acest adversar pentru totdeauna.
Richard H. Hart
Președinte Universitatea Medicală din Loma Linda
Editorial publicat în revista „Scope”, ediția Vară 2018
Photo credit: Alina Kartman | Revista Semnele Timpului