În fiecare an, pe 31 mai, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii săi globali sărbătoresc Ziua mondială fără tutun. Tema aleasă pentru acesta este „Tutunul și sănătatea plamanilor” și dorește să atragă atenția asupra impactului negativ pe care tutunul îl are asupra sănătății plămânilor.
Iată principalele pericole la care sunt expuși plămânii din cauza tutunului:
Cancerul pulmonar. Fumatul reprezintă cauza principală a cancerului pulmonar, responsabil cu peste două treimi din decesele prin cancer pulmonar la nivel global. Expunerea la fumul de țigară acasă sau la locul de muncă crește, de asemenea, riscul de a dezvolta cancer pulmonar. Renunțarea la fumat poate reduce riscul de cancer pulmonar astfel: la 10 ani de la renunțarea la fumat, riscul de cancer pulmonar se reduce la jumătate față de cel al unui fumător.
Bolile respiratorii cronice. Fumatul este principala cauză a bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC), afecțiune în care acumularea de mucus la nivel pulmonar provoacă o tuse dureroasă și dificultăți severe în respirație. Riscul de a dezvolta BPOC este în mod special ridicat în rândul persoanelor care încep să fumeze la o vârstă tânără, deoarece fumul de țigară încetinește semnificativ dezvoltarea plămânilor. De asemenea, tutunul agravează astmul, care blochează activitatea respiratorie. Renunțarea timpurie la fumat este cel mai eficient tratament pentru a încetini progresia BPOC și pentru a ameliora simptomele de astm.
Influențele expunerii la fum de țigară de-a lungul vieții. Fătul (copilul nenăscut) care este expus la toxinele din fumul de țigară atunci când mama fumează este fumător pasiv și prezintă frecvent subdezvoltarea plămânilor și a funcției pulmonare. Copiii mici expuși la fumul de țigară au risc de a dezvolta (sau a li se agrava) astm, pneumonie, bronșită și infecții respiratorii joase. La nivel global, estimările arată că 165.000 de copii mor înainte să împlinească 5 ani din cauza infecțiilor respiratorii joase provocate de expunerea la fumul de țigară. Cei care ajung la vârsta adultă continuă să sufere consecințe asupra sănătății provocate de expunerea la fumul de țigară, precum infecții respiratorii în copilărie care cresc semnificativ riscul să dezvolte BPOC la vâtsta adultă.
Tuberculoza. Tuberculoza (TBC) afectează plămânii și reduce capacitatea acestora de funcționare, care este agravată de fumat. Compușii chimici din fumul de țigară pot declanșa infecția latentă cu tuberculoză, la aproximativ un sfert dintre cei infectați. Tuberculoza activă, agravată de efectele fumatului asupra sănătății plămânilor, crește semnificativ riscul de dizabilitate și de deces ca urmare a insuficienței respiratorii.Poluarea. Fumul de țigară este o formă foarte periculoasă de poluare a aerului de interior: conține peste 7000 de substanțe chimice, dintre care 69 sunt recunoscute ca provoacatoare de cancer. Deși fumul poate să nu fie vizibil sau să nu se mai simtă, rămâne în aer până la cinci ore, expunându-i pe cei care îl inspiră la risc de cancer, boli respiratorii cronice și afectarea funcției pulmonare.
Sursă informații: World Health Organization